Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

DIN TERMINOLOGIA CORPULUI OMENESC: șold, coapsă, pulpă (PE BAZA ALR) — ÎNCERCAR

DIN TERMINOLOGIA CORPULUI OMENESC: șold, coapsă, pulpă (PE BAZA ALR) — ÎNCERCARE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ A LEXICULUI - DE VASILE ARVINTE Orientarea structuralistă, care devine tot mai puternică în lingvis tica actuala, a început să cîștige teren și în cercetările cu privire la voca bular, în ciuda faptului că în acest compartiment al limbii caracterul „sis tematic” nu este atît de evident ca în cazul fonologiei sau morfologiei. Această tendință se manifestă cu precădere în cercetările onomasiologice moderne, în care cuvintele nu mai sînt privite în mod izolat, ci sînt tratate ca elemente ale unor sisteme onomasiologice relativ închegate (microsisteme). Acestora le corespund, tot pe planul limbii, sisteme seman tice, strîns legate, la rîndul lor, de sistemele noționale corespunzătoare. Aparținînd domeniului cunoașterii, acestea din urmă au un caracter extra lingvistic. între ele și realitatea obiectivă pe care o reflectă există de ase menea o strînsă legătură, determinată de însăși natura procesului de cu noaștere ca reflectare. Nu este cazul să insistăm aici asupra numeroaselor puncte de vedere exprimate în ultimul timp cu privire Ia problemele foarte complicate, aflate încă în discuție, referitoare la onomasiologie, teoria „cîmpurilor” (noționale, semantice etc.)1. Reținem însă constatarea generală că în majo ritatea lucrărilor recente asupra vocabularului se manifestă tot mai hotărît tendința de a stabili „relații mai mult sau mai puțin sistematice între elementele vocabularului” 2. Grupul de termeni pe care ne-am propus să-l discutăm aici constituie un exemplu cît se poate de potrivit pentru ilustrarea ideii de mai sus. 1 O prezentare a stadiului actual al discuției a făcut Ulrich Ricken, Onomasiologie oder Feldmethode'l Bemerkungen zur Methode einiger neuerer wortkundlicher Arbeiten, în „Beitrage zur romanischen Philologie”, I. Jahrgang, Berlin, 1961, p. 190 și urm. 2 U Ricken op. cit., p. 207 : „« Strukturell » meine ich hier natiirllch nicht im Smne irgendeiner Richtung oder Schule des Strukturalismus, sondern nur im Sinne des Aufzeigens von mehr oder weniger systemhaften Beziehungen ’zwischen den Elementen des Wortschatzes”. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 440 VASILE ARV1NTE 2 Punctul de plecare a fost o observație a lui E. Gamillscheg cu privire la soarta termenului latinesc coxa în limba romînă. Plecînd de la materialul oferit de Atlasul lingvistic romîn I, harta 56 (coapsă), acesta scrie : ,,Der Grund, warum coapsă im Dakorumănischen in so weitem Umfang geschwunden ist, muss noch festgestellt werden” \ Pentru soluționarea acestei probleme va fi necesar să aducem în discuție și termenii șold, pulpă (împreună cu alte sinonime populare), cu care urmașul lat. coxa se află în strînse raporturi. De altfel, este cunoscut că încă de la A. Zauner, Die romanischen Namen der Korperteile 1 2, istoria lat. coxa în limbile romanice a fost făcută în legătură cu evoluția termenului apropiat femur și a germ. *hanka. Recent, după Wartburg, situația acestui grup de termeni a fost interpre tată din punct de vedere structural de K. Baldinger, L'etymologie hier et aujourd'hui 3. „Le changement de signification du mot coxa, spune acesta, ne s’explique que par son entourage. L’histoire de coxa c’est en meme temps l’histoire de femur, de fimus, de *hanka”. 1 Vezi Sprachgeschichtlicher Kommentar zur Karte anca ,,Hiifte” des AIS (I, 135), in Etymologica. Walther von Wartburg zum siebzigsten Geburtstag, Tubingen, 1958, p. 262, nota. 2 în „Romanische Forschungen”, 14 (1903). p. 339—530. 3 în „Cahiers de l’Ass. Int. des etudes fr.”, 11 (1959), p. 235. Lucrării lui K. Baldinger i se poate face obiecția că, făcînd istoria denu mirilor coxa, femur, *hanka în limbile romanice, (fără referiri la romînă) trece cu vederea faptul foarte important că, alături de sistemul onomasiologic referitor la aceste părți ale corpului omenesc, există și un sistem paralel de denumiri aparținînd terminologiei corpului animalelor. Cu alte cuvinte, folosind terminologia lui Baldinger, sistemul lucrurilor (systeme des choses) este mai complicat, ceea ce are drept urmare o complicație corespunză toare la nivelul cîmpului noțional (champ notionnel), al cîmpului semantic (champ semantique), precum și în cadrul sistemului de denumiri (champ onomastique). Asupra acestei chestiuni vom mai reveni. în afară de necesitatea aducerii în discuție și a terminologiei animale corespunzătoare, pentru înțelegerea justă a evoluției acestui „microsistem” onomasiologic mai trebuie avut în vedere și faptul că în limba romînă, ca de altfel și în alte limbi romanice sau de altă origine, denumirile referitoare la „șold” și „coapsă” se confundă între ele, înlocuindu-se adesea unele prin altele. Confuzia de pe planul onomasiologic își are punctul de plecare în situația de la nivelul „sistemului lucrurilor” (systeme des choses). între aceste părți ale piciorului neexistînd o delimitare precisă, confuzia care se produce pe planul denumirilor este întrutotul explicabilă. Observația a fost făcută și de E. Gamillscheg, op. cit., p. 263 : „Die Verbindung der Vorstellungen „Hiifte” und,,Oberschenkel” widerstrebt also scheinbar dem Sprachgefiihl weniger als eine Verbindung von Oberschenkel und Unter- schenkel. Durch das Kniegelenk sind diese beiden Korperteile deutlich gegeneinander abgegrenzt und verlangen daher eine eindeutige eigene Bezeichnung”. Faptele care vor fi aduse în discuție provin din a l r i, harta 56, unde sînt prezentate denumirile populare pentru „coapsă” (fr. cuisse, germ. Oberschenkel), a l r m ii, harta 125 „șold” (fr. hanche, germ. Hiifte), BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 3 DIN TERMINOLOGIA CORPULUI OMENESC: șold, coapsă, pulpă 441 <• ii, harta „pulpa (fr. mollet, germ. TJnterschenkel) h Pentru termi nologia animala corespunzătoare vor fi folosite dicționarele, precum și cele doua^lucrăn referitoare la terminologia calului, ale lui Șt. Pașca și Sever Ca și în alte limbi romanice, și în limba romînă lat. coxa „Hiifte” s-a pastrat cu sensul „Schenkel, Oberschenkel”. Schimbarea semantică a avut loc. încă în latina populară și, după cum a arătat A. Zauner și apoi W. von Wartburg, f e w , ii, p. 1264, ea s-a produs pentru a se evita omo nimia supărătoare, la care se ajunsese datorită evoluției fonetice, între termenul propriu latinesc pentru „Oberschenkel”, anume femur, pe de o parte, și termenul fim us „Mist, Diinger”, pe de altă parte3, coxa „Hiifte” a început să denumească toată partea corpului care ține de la șold pînă la genunchi, pentru ca apoi să însemne numai „Oberschenkel”. Sensul „Hufte” al lat. coxa nu s-a mai păstrat în limbile romanice, cu excepția dialectului macedoromîn, a unor dialecte italiene și a alb. kof§e (vezi .. FEW, ii, p. 1264). Dacă luăm însă în considerație datele oferite de a l r i, harta 56, constatăm că nici în macedoromînă coapsă nu mai înseamnă „Hiifte”, ci „Oberschenkel” sau „partea dintre picioare de sub testicule” : pct. 05 coâpsă-cgâpsi „Oberschenkel” ; pct. 06 cuăpsi-cuâpsi (pl.), cu explicația „se înțelege partea dintre picioare; partea externă se numește buci di cor și pulpî de denucTurigios’1 2 '' ‘ yXn localitatea Băiasa, cuâpsî-cuâpsi (pl.) denu mește „partea de sub testicule”, iar în pct. 09 cuâpsă înseamnă tot „par tea dintre picioare” : o băgâș tu cuâpsi „ai băgat-o între picioare”. în nici unul din punctele macedoromîne anchetate de S. Fop coapsă nu are sensul „Hiifte”. Nu e exclus totuș i ca în alte localități macedoromîne el să-și fi păstrat sensul originar. 1 Lipsa de preciziuue semantică a cuvintelor romîneș ti coapsă, pulpă ne obligă să folosim uneori, în continuare, termenii corespunzători francezi sau germani. 2 Vezi Șt. Pașca, Terminologia calului : Părțile corpului, în „Dacoromama V, p. 271 ; Sever Pop, Clteva capitole din terminologia calului, ibid., p. 272-327. 2 Vezi și E. Gamillscheg, op. cit., p. 263, K. Baldinger, op. cit. p. 238-239 O alta expli cație a dispariției lat. femur propune Harald Weinrich, în „Zeitschrift fur romamsche Philologie , Bd 77 Heft 1/2, 1961, p. 140. Recenzînd lucrarea citată a lui K. Baldinger, el scrie. „ o dflr’fte in diesem. Fall femur uls Normalwort zur Bezeichnung des Schenkels ausge al en sein, weil es seit dem Bibellatein Euphemismusfunktionen zur Bezeichnung der Geschlei organe wahrzunehmen hatte”. ‘ \enLnigtEarmaeTeilUl^pre0Pe0S U, "silnice”, vezi I;A. Candrea, comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI ș i XVII traduse din slavoneș te, voi. II, București, 1916, p. 86. Cu sensul „Hiifte”, coapsă apare și în textele vechi romînești. în ci tatul dat de Tiktin, Dicționar romîn-german, s.v., luat din Biblia de la Bucu reș ti (1688), anume „încinge sabia ta peste coapsa ta, puternice”, coapsă are sensul „Lende, Hiifte” 4. La fel stau lucrurile în același context din Psaltirea scheiană, unde e consemnată și varianta coafsă5. De aceea trebuie să admitem că în limba romînă coapsă a avut o bună bucată de timp două sensuri : „Hiifte” pe cale de dispariție, și „Oberschen kel”, devenit predominant. Pînă aici paralelismul cu celelalte limbi roma nice este perfect, cu restricția că sensul primordial al lui coxa s-a păstrat. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 442 VASILE ARVINTE 4 în romînă mai mult timp, în unele graiuri macedoromîne poate chiar pînă astăzi. Dar chiar cu sensul modificat de „Oberschenkel”, cuvîntul în discu ție are în graiurile dacoromîneș ti o răspîndire restrînsă, regională. După cum se poate vedea pe harta nr. 1, el este atestat în trei puncte izolate din nord-vestul Romîniei (pct. 94, copsa diriâptă ; pct. 280, cudpță-cuopță (pl.); MEGLENOROMÂNI pct. 302, câpsa (aYt.)-câpsî), apoi pe o arie compactă în nordul Carpaților Răsăriteni, în uploads/Litterature/ arvinte-v-din-terminologia-corpului-omenesc-scl-1963-an-14-nr-4-p-439-455.pdf