Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

războinic Tieu Bao ( „protectori "mărfuri") care și-au angajat serviciile de la

războinic Tieu Bao ( „protectori "mărfuri") care și-au angajat serviciile de la comercianții bogați sau domnii pentru a asigura protecția acestora în timpul călătoriilor lor sau în timpul convoaielor speciale care atrageau lăcomia autostrăzilor. Mai multe secrete va fi Nhan Da Dung Kieu sau (similar cu ninjas japoneze), artiști marțiale de nivel înalt, care au fost de manipulare familiar de arme tradiționale și diverse tehnici secrete să se strecoare în liniște în castele cu sediul în noaptea, gata să iasă la momentul potrivit. >>>>>>>>>>> (Maestrul NGUYEN-LOC a fost unul dintre primii care a democratizat practica mai mult prin crearea mișcării populare VOVINAM în 1945). Între timp, VO a rămas înainte de toate faptul de „sate“, care a predat de master doar un număr mic de elevi, sau „dreptul de proprietate“ de familii bogate, care conservate gelozie tehnicile școlii lor (GIA Phai) la excluderea oricărei alte persoane. Pe de altă parte, a existat și o practică mai disparată din cauza actorilor care călătoresc, a călugărilor itineranți sau a vindecătorilor și comercianților itineranți. Această diagramă rapidă ne arată cât de departe a fost practica VO de la ceea ce știm astăzi. Nu a fost o simpla pasiune (ca sa nu mai vorbim de un hobby), ci mai degraba o modalitate traditionala de a-si apara viata impotriva banditilor si invadatorilor. În acel moment, tehnicile trebuiau să rămână secrete și maeștrii urmăreau să-și ascundă cunoștințele în spatele unor nume imaginabile, de înțeles doar de cei din interior. DREPTUL VOIULUI Cele câteva înregistrări scrise, au fost cele mai frecvente caractere chinezești (Chu-Han) sau chino-vietnameze (chu-name), și, prin urmare, nu a putut fi descifrat doar de către oamenii de știință rare. Știm doar câteva lucruri despre practica lui Vo în Vietnam, altfel decât faptul că a fost interzis sau "recuperat" oficial sub singurul său aspect sportiv de fitness. În ceea ce privește diaspora vietnameză (localizată în principal în Europa și SUA), această abundență de școli și stiluri (uneori rivale) este în continuare regula, în ciuda diferitelor încercări de a se regrupa într-o federație. Această profunzime reprezintă o problemă pentru mințile noastre carteziene care doresc ca totul să fie structurat și codificat. Cu toate acestea, este o dovadă a bogăției extraordinare a Vo, capabilă de cele mai diverse creații din mediul tradițional. Aceste codificări stricte și programe bine definite, precum și grupările în cadrul federațiilor sunt adesea prea nivele (când se efectuează cercetări tehnice). Acesta este un pericol mortal pentru particularisme și școli ale căror stăpâni nu vor accepta cerințele de "stadializare a mass-mediei" sau a oricărei standardizări sărăcăcioase. În trecut, practica nu era limitată de un singur program înghețat. Fiecare Vo Sinh a ales calea lui (cel puțin stăpânul său a adus descopere) în morfologia și temperamentul său (în unele școli a fost stabilit chiar un horoscop -ORAȘUL, astfel încât să VI pentru fiecare elev, conform astrologiei și cosmogoniei chino-vietnameze, pentru a determina profilul practicii personale). Dacă există șase Tao pe școală, este parțial din cauza acestei posibilități de lucru mai personalizat, în care toți ar trebui să poată găsi forme care se potrivesc cel mai bine propriei lor personalități. De asemenea, trebuie să vorbim de relația dintre Vo (Marțiale ca arta a poporului vietnamez) și box chinezesc (Vo Vo Tau sau bi Că Thuyen Hoa Trung). Prea des, Vo este citată cu referire la artele marțiale chinezești, ca și cum ar fi fost doar un produs secundar. Acum vom vedea în fundal, Vo este strâns legată de istoria poporului vietnamez, care a fost, prin greutăți, face tot mai eficientă, remodelarea neîncetat. Un CREUSET Este de necontestat faptul că artele chineze au influențat practica marțială în Vietnam (ca și în multe alte țări din Asia), iar unele școli vietnamezi mai vechi (Thieu Lam Bach My Phai ...) sau curent (Qwan Ki Do, Hoang Nam Școala ... ) își găsesc sursa direct în China. Cu toate acestea, acest lucru nu permite definirea VO ca arta martiala chino-vietnamez (deși, așa cum am spus, unele școli sunt de origine chino-vietnameză), prin negarea-i nici o autenticitate în ceea ce privește cultura și o poveste foarte specială. Ceea ce, atunci ar trebui să spunem aceste forme de Karate-do ca Gojo-ryu, The Ueshi Ryu ... care provin direct din China sau alte discipline mai cunoscute, cum ar fi ju-jitsu sau Aikido care au elaborat la sursa chineză. Vo își are rădăcinile în vietnamezii antice (cu mult înainte de prezența chineză) și dezvoltarea sa tehnică sa datorat, în special, pentru a satisface invaziile din China Han sau Ming, să nu mai vorbim de invaziile mongole și războaie împotriva cambilor sau cambodienilor. Este în această poveste că poporul vietnamez au creat și îmbogățit propriile sale diverse tehnici și stiluri, care au, la rândul său, a fost influențată (sau, de asemenea, influențate) prin tehnici de chinezi, dar, de asemenea, indoneziană sau tibetană. Prin urmare, nu este pentru Vo cu un singur strat de metodele chinezești, ci o confruntare și de schimb (care au avut loc în ambele direcții), Vietnam a fost întotdeauna un creuzet în care influențele străine au fost reformulate ..... cunoștințe și tradiții ale țării Viet. Săpăturile arheologice (Dong Son) atesta existenta, timpurile preistorice și antice zaruri, tehnicile folosite de războinici vietnamezii antice. Aceste tehnici au început să perfecționeze și să dezvolte într-adevăr în timpul dinastiei Hung Vuong, care a condus Van Lang (fostul regat al Vietnamului) din a șaptea în secolul al treilea î.Hr.. J. C. ISTORIC Emperor Hung Vuong 1 este considerat Vo-că creatorul multe școli, care aduc un omagiu, ca atare, în fiecare an. La acel moment, studiul Vo sa bazat în principal pe învățarea tehnicilor de arme (Vo-Chi Chi sau Binh), vin securea (Can Phap), cruciuliță (Dao GAM), arcul ( Cung sau Cai giang) sau arbaleta (Nu sau Cai nu). Multe legende, pentru acea perioadă, personajele spun exploituri făcute celebru prin armele lor magice devin (ca un Duong Vuong și arbaleta lui magic care ar putea ucide 1000 de inamici dintr-o dată). Având în vedere iminența invaziei chineze, formarea militară a poporului vietnamez și construirea de fortificații a servit doar pentru a accelera (construirea de Co Loa Citadel este un exemplu). Dar, dincolo de lupta doar tehnici, ea a asistat, de asemenea, apariția primelor teorii care definesc utilizarea strategică și tactică a artei războinic (Vo-care) pentru ambele -combats ale armatei pentru grup- Aceste teorii au dat naștere unor tehnici noi și mai bogate, unele dintre ele constituind încă rădăcina formelor lucrate astăzi. Unele inovatoare ca Trieu Quang Phuc Ly Nam De, Trung Vuong, folosit împotriva chineză, tehnici bazate pe "Di Doan Thang Truong" (superioritatea aproape tehnice), a "Phan Tan bien Phap" (metode ocoleste fără rezistență ) sau „Di Nhu Thang cuong“ (utilizarea flexibilității împotriva forței), într-o luptă lungă pe care vietnamezii a dezvoltat practica de război de gherilă (câinii KICH) se confruntă cu puterea militară a invadatori. Cu toate acestea, prezența chineză în Nam Viet era de așteptat să dureze aproape 1000 de ani (111 î.Hr. până la 938 d.Hr.); zece secole în timpul căreia cultura, organizare (administrare, limbă, ...) și filozofie (taoismul, confucianismul, budismul) Chineză merge permanent marca poporul vietnamez, fără a elimina, astfel, cu succes originalité.Organisé sale „chineză „Vietnam susține cu vehemență și stochează propria cultură antică și tradițiile sale marțiale, care se perpetuează în secret.Aussi, acestea ar putea să apară răscoale puternice (surorile Trung, Ly Bon, Bo Cai Dai Vương), arătând că poporul vietnamez a devenit treptat conștient de naționalitatea și dorința de independență. În acel moment, Vietnamul este o răscruce economică reală și un vas cultural de topire, un pas faimos între India și China. El a profitat de influența combinată a acestor două țări, să nu mai vorbim de cele din Malaezia și insulele indoneziene (influențe care au marcat profund viața culturală, ci și artele marțiale). La începutul (II p.Chr.), Indian Budismul a fost introdus Giaoi Chi-ul (un alt nume pentru fosta Vietnam) înlocuiește treptat (până în secolul al VI-lea) de budism Tien (chan) la Ascultarea chineză, care nu va avea consecințe asupra practicării marțiale. În 938, Ngo Quyen a urmărit invadatorul chinez și a înființat un stat independent. Țara este organizată și devine, sub dinastia Ly, Daï Viet. VO vine în cele din urmă din umbre; va participa la educația generală a poporului vietnamez la care liderii săi doresc să insufle un sentiment de unitate națională. Tehnicile sale au ajuns la un nivel ridicat și practică se bazează pe un adevărat spirit impregnată cu principiile celor trei filosofii (Tam Gião: confucianismul, taoismului și budismul) și care arată cuvintele „Dao“ (Calea, în sens spiritual). KNIGHTS IN INIMA MARE Aceasta este o mare noutate, la un moment în maniere sunt încă foarte dur (cel mai adesea bazate pe violență), pentru a vedea practica marțială ca o cale spre împlinirea spirituală a individului. Granița dintre arta războiului (pentru folosirea armatei) și artele marțiale va deveni și mai precisă. Mulți înainte de a părăsi maestru al scenei care urmează să fie izolat în munți, și refuzând să facă onorurile pentru a se dedica cercetării lor fizice și mentale. Ei au acceptat (discipline puțin sau deloc ucenici de uploads/Geographie/ l-x27-emaevovinam-in-1945.pdf