Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

Capitolul 3. PRODUSE COSMETICE ŞI DE ÎNGRIJIRE 3.1. Definiţia produsului cosmet

Capitolul 3. PRODUSE COSMETICE ŞI DE ÎNGRIJIRE 3.1. Definiţia produsului cosmetic În conformitate cu Directivele Comunităţii Europene 76/768 din l993, reluate în l995, Produsul Cosmetic este definit drept “Orice substanţă sau preparat ce se intenţionează a fi pus în contact cu diferite părţi externe ale trupului uman (epiderma, părul, unghiile, buzele, organele genitale externe) sau cu dinţii sau membranele mucoase ale cavităţii orale, cu scopul exclusiv sau principal, de a le curăţa, parfuma, modifica aspectul, corecta mirosul corporal sau de a le proteja şi menţine în stare bună”. Legislaţia în vigoare în Statele Unite, încă din l938 (The United States Food, Drug and Cosmetic Act) stabileşte că produsele cosmetice sunt “acele articole care se intenţionează a fi aplicate prin frecare, picurare, stropire, pe corpul omenesc, sau altfel aplicate sau introduse în interior, sau pe orice parte componentă a acestuia, pentru curăţare, înfrumuseţare, creşterea atractivităţii sau modificarea aspectului.” Scopul acestor definiţii este de a se evita orice fel de ambiguităţi şi de a trasa o linie de demarcaţie netă între cosmetice şi alte produse. Astfel, săpunul, deşi utilizat evident pentru curăţare, este exclus din clasificarea de mai sus. Sunt excluse, de asemenea, antiperspirantele, produse care reduc transpiraţia şi care, din punct de vedere legal, sunt considerate medicamente, ca, de altfel, şi şampoanele antimătreaţă. Principala diferenţă dintre medicamente şi cosmetice este aceea că medicamentele trebuie dovedite a fi “sigure şi eficiente” înainte de a fi comercializate, în timp ce pentru cosmetice nu este nevoie, de regulă, de această testare. Dezvoltarea industriei producătoare de cosmetice a condus la o diversificare extraordinară a tipurilor de produse care au drept principal scop creşterea atractivităţii şi promovarea sănătăţii şi frumuseţii. 55 3.2. Clasificarea produselor cosmetice Sub denumirea generală de cosmetice sunt comercializate o gamă largă de produse, care aparţin unor categorii distincte şi anume: Produse de îngrijire a pielii: preparate de curăţire; preparate cu acţiune astringentă; preparate de hidratare; măşti cosmetice; creme; preparate de protecţie solară (creme, loţiuni). Produse pentru îngrijirea părului: şampoane; preparate de condiţionare; combinaţie şampon-produs de condiţionare; produse pentru coafură (styling agents) cum ar fi fixativele, spumele şi gelurile de fixare; produsele pentru modificarea culorii părului (colorare sau decolorare). Articole de toaletă: săpunuri; şampoane (sunt citate şi la produsele pentru îngrijirea părului); produse pentru baie; produse de bărbierit. agenţi de condiţionare; pastă de dinţi; deodorante şi antiperspirante; Produse de machiaj (cosmetică decorativă): fond de ten; pudră; machiaje pentru ochi : creioane dermatograf, Mascara, farduri pentru pleoape (agenţi de umbrire);  rujuri; produse pentru înroşirea tenului;  lacuri pentru unghii. Produse de parfumerie parfumuri şi ape de colonie: 56 loţiuni de tip “after shave”(după ras); pudre de baie Deşi numeroase şi cu apartenenţa, aşa cum s-a văzut, la categorii diferite, clasificarea netă fiind dificilă şi generatoare de dispute, toate produsele incluse în denumirea de “cosmetice” trebuie să se supună unor reguli de bază şi anume: compatibilitatea chimică a componentelor utilizate în formularea acestora; aspectul estetic şi mirosul plăcut; inocuitatea (adică caracterul inofensiv, cu un indice cât mai scăzut de alergenicitate, fără a cauza iritare); aplicarea şi îndepărtarea facilă pe /şi de pe/ piele; menţinerea cât mai îndelungată a purităţii şi stabilităţii fizice 3.3. Produse de îngrijire a pielii Una din funcţiile majore ale pielii este aceea de a servi drept barieră de protecţie în calea pierderii de fluide. Pielea este un organ complex, al cărei strat exterior se numeşte epidermă şi este alcătuită din două straturi, cel exterior, alcătuit din celule moarte (corneocite), bogat în proteine (stratul cornos), cu domenii intercelulare umplute cu lipide şi stratul de celule vii, care înlocuiesc tot timpul celulele moarte. Cosmeticele sunt aplicate pe celulele moarte ale stratului cornos. Corpul uman, fiind acoperit de îmbrăcăminte, nu este atât de expus la acţiunea factorilor de mediu. Produsul cosmetic elaborat pentru corp are drept scop prevenirea deshidratării pielii şi menţinerea pH-ului normal al acesteia. Spre deosebire de corp, faţa este supusă direct acţiunii agenţilor externi (praf, impurităţi chimice, radiaţii, vânt, ploaie). Expunerea la soare şi vânt poate face pielea uscată şi aspră, iar spălarea prea deasă înlătură stratul natural, uleios, care protejează pielea. Produsul cosmetic destinat feţei trebuie să răspundă mai multor cerinţe: să fie nutritiv; hidratant; protector; să ecraneze radiaţiile solare. Rolul cremelor este de a proteja, a hrăni pielea, de a calma senzaţiile neplăcute de usturime sau iritare; atunci când cremele au o acţiune curativă intră în categoria medicamentelor. Cremele trebuie să îndeplinească mai multe condiţii şi anume: 57 să fie inofensive pentru organism, adică să nu conţină ingrediente care ar putea provoca iritări sau leziuni; să fie absorbite uşor; să nu râncezească; să reprezinte o emulsie cât mai perfectă, deci să aibă un grad de omogenizare foarte ridicat; să formeze un strat protector şi emolient în orice anotimp. Ca o observaţie generală, referitoare la formularea cremelor ce urmează a fi folosite vara, din componenţa acestora ar trebui să lipsească parfumul, deoarece cea mai mare parte a bazelor de parfumare conţin componente sensibile la acţiunea soarelui şi a căldurii, ceea ce poate provoca pigmentări inestetice ale pielii. 3.3.1. Creme şi loţiuni Cremele şi loţiunile sunt emulsii de tip ulei/apă (U/A) sau apă/ulei (A/U). Emulsia, în forma sa cea mai simplă, reprezintă un sistem bifazic alcătuit din două lichide nemiscibile, dintre care unul este dispersat în celălalt sub forma unor picături microscopice sau submicroscopice. Cele două faze sunt alcătuite, de regulă, dintr-un ulei şi apă, conducând la cele două tipuri de emulsii menţionate mai sus. Nomenclatura tradiţională pentru aceste emulsii şi pentru alte tipuri, mai complexe, plasează prima fază dispersată. Emulsionarea se realizează cu ajutorul unor emulgatori care stabilizează emulsia prevenind separarea celor două faze. Emulsiile cosmetice sunt, de regulă, opace, deoarece mărimea globulelor (0,l-5 m) este destul de mare pentru a interacţiona cu lumina în spectrul vizibil. Dar, chiar şi la această mărime a globulelor, pot rezulta emulsii transparente dacă cele două faze au acelaşi indice de refracţie. Dacă dimensiunea globulelor fazei dispersate este mai mică decât 0,05 m (diametru), indiferent de indicele de refracţie, se obţin microemulsii care pot fi transparente. În acest ultim caz, moleculele fazei disperse pot fi asociate fizic cu micele de săpun sau alt agent tensioactiv, cu rezultatul obţinerii unei soluţii clare, situaţie în care se spune că uleiul a fost “solubilizat”. Principalele tipuri de emulsii cosmetice din categoria creme şi loţiuni sunt: Creme de curăţire şi Cold Creme - cel mai des de tipul A/U (în terminologia anglo-saxonă W/O), cu scopul de a dizolva resturile grase de machiaj, conţin o proporţie ridicată de ulei mineral. Nu se absorb integral în piele şi excesul se înlătură cu un şerveţel de hârtie. Emulsii de curăţire (lapte demachiant, lapte de toaletă) se încadrează, de obicei, în tipul U/A cu o distinctă acţiune detergentă, necesară 58 îndepărtării urmelor de machiaj, dar cu un conţinut de ulei necesar prevenirii degresării pielii. Creme de noapte şi de masaj - nu au de regulă, acţiune detergentă şi se încadrează în categoria U/A. În formularea acestora se utilizează uleiuri naturale sau sintetice care înmoaie pielea, favorizează rehidratarea acesteia şi dau o senzaţie de ”catifelare”. Cremele de fond şi cele de zi - sunt, în general, emulsii U/A cu conţinut redus de ulei, deoarece acestea trebuie să fie absorbite în piele lăsând un film invizibil, pe care trebuie să adere machiajul. Cremele pentru mâini - sunt similare celor anterioare ca formulare, cu excepţia faptului că se utilizează cantităţi mai mici de ulei, pentru a evita senzaţia de gras pe mână, dar suficiente pentru a asigura rehidratarea pielii. Creme de plajă, antiperspirante - sunt aproape exclusiv de tipul U/A. În toate tipurile de creme descrise anterior, în care apa este faza continuă, trebuie să se evite cantităţi excesive din componentul solubil în apă, deoarece acesta conduce la formarea unei spume pe piele care este înlăturată cu dificultate. Această regulă se aplică chiar atunci când acţiunea “detergentă” este funcţiunea primară a produsului. În esenţă, cremele cresc conţinutul de apă al stratului cornos. Apa din compoziţie este absorbită de celulele stratului cornos, în timp ce filmul de lipide depozitat pe piele previne evaporarea apei din epidermă. În general, produsele de tip emulsie A/U sunt preferate de persoanele mai în vârstă, cu pielea uscată, deoarece acestea lasă un film uleios mai gros, care se menţine un timp mai îndelungat. Emulsiile de tip U/A lasă filme mai subţiri, mai puţin evidente. Prin alegerea adecvată a raportului U/A sau A/U se obţin produsele de îngrijire pentru toate tipurile de piele. Creme şi loţiuni de protecţie antisolară Pielea este afectată de radiaţia ultravioletă de la soare. Radiaţiile cu lungimi de undă mici, cuprinse între 200 şi 400 nanometri (nm), sunt mai periculoase şi au un conţinut energetic mai mare. Informaţii mai detaliate asupra radiaţiilor solare sunt prezentate în capitolul Agenţi de protecţie antisolară. Stratul de ozon care înconjură pământul absoarbe radiaţiile cu lungimi de undă mai mici. Celelalte, notate UVA (320 - 400 nm) şi UVB (280 - 320 nm) sunt cele mai importante, deoarece gradul de penetrare al pielii de către radiaţii depinde de lungimea de undă a acestora. Puterea de penetraţie creşte cu creşterea lungimii de undă, uploads/Geographie/ 03cap-03-cosmetica.pdf